Teo și vedete cu sacul (emisiune Pro TV, 2002) - VIDEO

canal: Pro TV

data: din 11 iulie 2002 (vineri) până pe 16 august 2022

ora: 21.30 - 22.30

program: Teo și vedete cu sacul. Cu Stela Popescu, Adrian Copilul Minune și Cosmina Păsărin 

sursa: Video Wasteland/ Youtube

Suspendați de un fir (film serial, TVR, 1980) - VIDEO

canal: TVR 1

data: 18 octombrie 1980 (sâmbătă, episodul 1)

ora: 20.35-21.35; reluare marți de la ora 11.00

program: Suspendați de un fir (Hanging by a Thread, film TV, SUA, 1979). Cu Sam Groom, Patty Duke, Joyce Bulifant. Regia Georg Fenady.

Transmis la TV în 4 episoade. Ultimul episod: 8 noiembrie 1980

Un grup de prieteni vechi fac o călătorie pe munte cu telefericul, dar o furtună apărută pe neașteptate le întrerupe urcușul. Misiunea de salvare se complică tot mai mult, iar de la sol apare un alt pericol. Timpul petrecut în cabina telefericului este prilej pentru cei captivi în cutia de metal să aducă la lumină întâmplări din trecut.

video: filmul complet (limba engleză)

 

Ceaiul de la ora 5 (emisiune TVR 2, 1994)

canal: TVR 2

data: din ianuarie 1994 (joia) - decembrie 1999

ora: 17.00-19.00

program: Ceaiul de la ora 5 - parada modei, creații Zina Dumitrescu. Cântă Marcel Pavel. Realizator Marina Almășan Socaciu

sursa: Video Wasteland / Youtube

Super Abracadabra (emisiune pentru copii, Pro TV, 1996) - VIDEO

canal: Pro TV

data: 4 mai 1996

ora: 9.00-11.00

program: Super Abracadabra - emisiune pentru copii, cu Marian Râlea

Din 1991 emisiunea Abracadabra, cu Marian Râlea, era difuzată pe TVR1, duminică dimineața, de la ora 9 la 10

video de la min. 33:50

sursa: Video Wasteland / Youtube

Kassandra (film serial, Antena 1, 1996) - VIDEO

canal: Antena 1

data: februarie 1996 (episodul 1)

ora: de luni până vineri, de la 21.30, ulterior de la 19.30; reluare 05.00

program: Kassandra (film serial / telenovelă, Venezuela, 1992). Cu Coraima Torres, Osvaldo Ríos, Henry Soto

O tânără femeie, Kassandra, descoperă ce este iubirea și ura adevărată în momentul în care secretele din trecutul ei sunt descoperite, când amorurile și trădările din viața ei sunt trăite.

Episoade: 150

 

 sursa: Video Wasteland / Youtube

Pâine și PRO TV (Pro TV, 1998) - VIDEO

canal: Pro TV

data: 29 noiembrie - 1 decembrie 1998

duminică, 29 noiembrie 7.00-9.00, 11.00-12.55, 15.00-17.30, 18.30-19.00, 19.20-19.30, 0.30-2.00

luni, 30 noiembrie 8.00-10.00, 12.00-12.55, 14.00-17.00, 00.00-02.00

marți, 1 decembrie 8.00-10.00, 11.00-12.55, 14.00-17.00, 18.20-19.30, 20.20-20.30

program: Pâine și PRO TV - teledon de caritate pentru viitorii elevi la Colegiul Pro. Prezintă Florin Călinescu.  Prin telefon președintele Emil Constantinescu. 

Aniversare 3 ani de Pro TV

Participă Mihai Călin, Andi Moisescu, Constantin Cotimanis, George Vintilă, Corina Dănilă.  În studio Nicolae Manolescu, Adrian Sârbu, Neti Sandu, Florian Petrișor, Andrei Zaharescu, Andreea Berecleanu, Silviu Brucan, Ilie Șerbănescu, Mihai Tatulici, Emanuel Isopescu, Ioan T. Morar, Cristian Tabără, Andrei Duban, Adriana Muraru, Cristina Țopescu.

Muzică: Timpuri Noi - Nu te lăsa, Ro-Mania, Loredana

sursa: Video Wasteland / Youtube

Te uiți și câștigi! (Pro TV, 1997) - VIDEO

canal: Pro TV

data: 1 noiembrie 1997 (sâmbătă)

ora: 18.45 - 19.30

program: Te uiți... și câștigi! Emisiune concurs, prezentată de Florin Călinescu. Invitați: trupa IRIS, Adrian Daminescu

sursa: Video Wasteland / Youtube

Scurt pe doi (TVR 1, 2001), invitat Ion Iliescu - VIDEO

canal: TVR 1

data: 19 martie 2001 (luni)

ora: 20.45 - 22.00

program: Scurt pe doi. Talk-show, invitat Ion Iliescu, Cristian Tudor Popescu. Realizator Ralu Filip

sursa: Video Wasteland, Youtube

Știi și câștigi (Pro TV, 1996), emisiune concurs cu premii, cu Mihai Călin - VIDEO

canal: Pro TV

data: 15 octombrie 1996

ora: 19.00 - 19.30, de luni până vineri; în reluare de la ora 02.40

program: Știi și câștigi - emisiune concurs, prezentată de Mihai Călin, Anca Hobai.

La final, emisiunea era difuzată între orele 18.30 - 18.55. 

Ultima difuzare: 16 ianuarie 1998 (vineri)

Anterior, de la aceeași oră, Pro TV difuza emisiunea "Te uiți și câștigi". 

Ulterior, din 1998, canalul a difuzat emisiunea "Riști și câștigi", de la ora 18.30 - 19.00

sursa: Video Wasteland / Youtube

Profesiunea mea, cultura (Pro TV, 1997) invitat Adam Michnik - VIDEO

canal: Pro TV

data: 20 mai 1997 (marți)

ora: 23.30 - 00.30

program: Profesiunea mea, cultura - invitat: Adam Michnik, lansarea cărții "Scrisori de închisoare și alte eseuri". În studio: Vladmir Tismăneanu. Realizator: Nicolae Manolescu

 

sursa: Video Wasteland / Youtube

Destinul familiei Howard (film serial, TVR1, 1991) - VIDEO

canal: TVR

data: 10 mai 1991 (vineri) - episodul 1

ora: 20.05 - 21.00

program: Destinul familiei Howard (Howard's Way, Anglia, 1985). Cu: Jan Harvey, Stephen Yardley, Glyn Owen

Tom Howard este obosit de rutina serviciului, ca designer de avioane și decide să își folosescă priceperea, timpul și banii într-un șantier de iahturi. Decizia îi afectează căsătoria și relațiile cu ceilalți membri ai familiei. 

Ultimul episod (78) 23 iulie 1993

video: intro episodul 1 (limba engleză)

Celelalte episoade disponibile pe Youtube

Povestiri din Hollywood (film serial, TVR1, 1993) - VIDEO

canal: TVR1

data: 9 martie 1993 (marți)

ora: 20.45 - 21. 45 (episodul 1)

program: Povestiri din Hollywood ( Tales from Hollywood hills, SUA, 1987). Episodul 1 - Natica Jackson, cu Michelle Pfeiffer, Hector Elizondo, George Murdock

O actriță de la Hollywood, care are temeri despre impactul carierei asupra simțului realității este atrasă într-o poveste de dragoste cu un bărbat obișnuit, dar căsătorit.

16 martie 1993 - episodul 2 - O masă la "Ciro"

23 martie 1993 - episodul 3 - Pat Hobby în slujba geniului

30 martie 1993 - episodul 4 - Bătrânul de nădeje

5 aprilie 1993 - episodul 5 - Platou închis

12 aprilie 1993 - episodul 6 - Pământul de aur

video: secvență din episodul 1

Sclava Isaura (film serial TVR, 1990) - VIDEO

 canal: TVR1

data: februarie 4 februaie 1990 (duminică, episodul 1)

ora: 17.55 - 18.30

program: Sclava Isaura (Escrava Isaura, 1976-1977), film serial, producție a studiourilor braziliene. Cu:  Rubens de Falco, Lucélia Santos, Gilberto Martinho.

Filmul se concentrează pe greutățile întâmpinate de o tânără sclavă albă, Isaura, aflată în permanentă presiune din partea stăpânului, Don Leoncio, în perioada colonialismului brazilan.

Ultimul episod (30): 29 iunie 1990

Seria completă are 100 de episoade.

video: intro și episodul 1 (limba portugheză)

Celelalte episoade sunt disponibile pe YouTube

Linia maritimă Onedin (film serial TVR, 1980) - VIDEO

canal: TVR1

data: 13 februarie 1980 (duminica)

ora: 17.00 - 18.00 (episodul 1, serie nouă); reluare joi de la 17.50 pe TVR2

program: Linia maritimă Onedin (The Onedin Line, 1971-1980) . Producție a studiourilor engleze. După scrierile lui Cyril Abraham. În distribuție: Peter Gilmore, Anne Stalybrass, Edward Chapman, Brian Rawlinson, Jessica Benton, Philip Bond, James Hamer.

James Onedin se căsătorește cu Anne Webster, pentru a pune mâna pe un vas. Cu toate acestea, mariajul se transformă într-o iubire adevărată. James este nemilos în încercarea de a avea o linie de vase maritime, o afacere începută în Liverpool în anii 1860.

Ultimul episod (10): 20 aprilie 1980

Deși în prezentarea în programul TV este menționat "serie nouă", în arhiva de programe nu am găsit difuzări anterioare.

Serialul complet are 8 sezoane (91 de episoade)

video: episodul 1 (limba engleză)

Norii negri (serial TVR, 1987) - VIDEO

canal: TVR

data: 18 februarie 1987 (miercuri) (episodul 1)

ora: 21.00 - 21.50

program: Norii negri (Czarne chmury, 1973) - film serial, producție a televiziunii poloneze

Cu: Leonard Pietraszak, Ryszard Pietruski, Edmund Fetting, Sta­nislaw Niwinski, Anna Seniuk. Regia: Andrzej Konic.

10 episoade, seria completă

Ultimul episod: 22 aprilie 1987

Acțiunea se petrece în secolul al XVII-lea. Două armate de ofițeri se opun artistocrației conducătoare și ajung la închisoare.

video (limba poloneză)

Bulevardul Paulista (film serial TVR, 1983) - VIDEO

canal: TVR

data: 26 martie 1983 (sâmbătă) - primul episod

ora: 20.30 - 21.10 (episodul 1); reluare joia, de la 11.50

program: Bulevardul Paulista (Avenida Paulista, 1982), serial, producție a studiourilor din Brazilia. Premieră pe țară. Cu Antonio Fagundes, Dina Sfat, Walmor Chagas, Bruna Lombardi. Regia Walter Avancini

Filmul prezintă evoluția lui Alexandre Torres, un mic bancher de provincie, chemat la oraș pentru un delict, este luat sub aripa lui Paula Alencar, șefă de bancă. O dată cu succesul, Alex devine tot mai izolat.

Ultimul episod (15, serie completă): 30 iulie 1983

video:  (limba portugheză)

Ora 7, Bună dimineața! (Pro TV, 1995-2000) - VIDEO

canal: Pro TV

data: 23 aprilie 1997

ora: 7.00-9.00

program: Ora 7, Bună dimineața! - matinal Pro TV, invitat Gigă Hagi, reîntors acasă după un an la echipa Galatasaray.

În studio: Andi Moisescu și Andreea Raicu. În decor: Neti Sandu, bucătarul Petrișor, Valentin Moraru, Florian Petrică

prima menționare a emisiunii: 8 decembrie 1995 (vineri), prezentator Florin Călinescu

***

data: 14 februarie 2000 (luni)

ora: 7.00-10.00

program: Bună dimineața, Pro TV e al tău - emisiune matinală cu știri și reportaje, prezintă Cristian Tabără; știrile Știrile Pro TV, prezentate de Marius Vintilă și Elena Lasconi - grevă în înnvățământ, prmiul-ministru Mugur Isărescu dă asigurări că se vor aloca bani în plus pentru salarii; negocieri pentru admiterea României în Uniunea Europeană, ministrul de externe Petre Roman la Bruxelles; poluare pe Someș și Tisa; propunere ridicare embargou asupra Iugoslaviei; incidente în Kosovo; sport cu Valentin Moraru; revista presei, cu Neculai Constantin Munteanu, meteo cu Flaviu; cabina Pro TV cu Marius Vintilă; direct de la Cluj cu corespondentul Cristina Moldovan, cuplu de îndrăgostiți - Valentine's Day

Prima menționare a emisiunii: 4 septembrie 1998; ultima menționare: 14 septembrie 2000

sursa: Video Wasteland / Youtube

Cireșarii (film serial TVR, 1972, film artistic 1984) - VIDEO

canal: TVR

data: 3 iulie 1965 (sâmbătă)

ora: 19.20 - 20.00 

program: Pentru pionieri și școlari: Cireșarii - „Enigma din Peştera Neagră“ (I) - Filmul „Ursuleţul“.  Micul ecran vă mijlocește o primă întâlnire cu eroii romanelor lui Constantin Chiriță "Cireșarii". Ieșind din filele cărților, ei vor prinde viață, desfășurând în fața dvs. întâmplările lor pline de farmec și neprevăzut.

Episoadele următoare au fost difuzate la distanțe de două săptămâni. Ultimul episod 8 martie 1966

Transmis și la radio, ca teatru radiofonic, în 1971, pe programul II, sâmbăta dimineața, de la ora 8

După succesul seriei, televiziunea română hotărăște  să producă 12 episoade. Dintre-un interviu cu regizorul Andrei Blaier, publicat în ziarul "Scînteia Tineretului" din 14 septembrie 1972:

Aşadar, cu „Cireşarii“ vă reîntoarceţi, după o lungă perioa­dă, la tematica filmului pentru adolescenţi? Un film cu tineri şi cu pro­blemele lor este o altă categorie care pe mine m-a preocupat în­deosebi, Mă pasionează proble­matica copiilor şi a tinerilor şi-am încercat să o dovedesc în filmele anterioare. La televiziune am mai lu­crat şi filme şi piese de teatru, aşa că nu-mi sînt străine de mijloacele micului ecran, în ceea ce priveşte reali­zarea „Cireşarilor", o dato­rez în mare măsură scriito­rului Constantin Chiriţă, care a dorit ca eu să fiu regizorul fil­mului. Lucru pe care l-am accep­tat cu bucurie, cu atît mai mult cu cît în această perioadă nu aveam nimic de lucru la Buftea. Scenariul aparţine scriitorului, în colaborare cu Radu Dumitru. Serialul va avea 12 episoade a cîte 50 de minute fiecare şi re­prezintă primele două cărţi din cele cinci cît are „Cireşarii“. Fil­mările le vom termina în februa­rie anul viitor şi atunci vom şti dacă televiziunea va dori să con­tinue şi realizarea ultimelor trei cărţi. Şi dacă Constantin Chiriţă va fi sedus de această „aventură“ cu filmul poate o să scrie şi a 6-a carte. 

Cum au fost aleşi inter­preţii? A fost un lucru complicat şi pasionant în acelaşi timp, fiind organizată un fel de competiţie liberă, atît pentru cei din Bucu­reşti cît şi pentru cei din provin­cie. Pe cei din Bucureşti i-arn chemat la Palatul Pionierilor, observîndu-i, nu în treacăt aşa cum se obişnuieşte, ci stînd de vorbă cu fiecare în parte, interesîndu-ne datele personale şi, bineînţeles, dacă au citit sau nu cartea. Şi ce e mai important: notele. Au fost admişi numai cei cu medii între 1 şi 10. Întîmplarea a făcut ca mai toţi să fi citit cartea şi am constatat interesul puştimii pen­tru film şi pentru carte. „Actorii“ şi-au luat rolurile în serios şi sínt convins că filmul nu-i doar o joacă pentru ei. 

Numele lor? Notaţi în ordinea rolurilor principale: Boroş Alexandru (Tic), Mihai Gingirov (Ursu), Irina Bărbat (Maria), Carmen Geritimir (Lucia), Armand Olvedi (Io­nel), Florin Radu (Victor), Ga­briel Klein (Doru) şi „anticireşarii“ Crăciun Cristian (Pompilică), Dragoş Drăghici (Sergiu) şi Lu­cian Gheorghe (Vasilică). Dar distribuţia mai cuprinde şi actori ca: Marcel Anghelescu, Cornel Coman, Gh. Dinică. Vasile Niţulescu, Victoriţa Dobre, Catiţa Is­pas, Ileana Stana Ionescu, Victo­ria Mierlescu etc.

Seria completă: 10 episoade

data: din 11 august 1972, ora 17.10-18.00 (duminică); în reluare sâmbătă de la ora 9.00

Ultimul episod: 12 octombrie 1974

Reluare TVR: din 13 iunie 1980 (Ecran de vacanță), miercurea, de la ora 17.25

Ultimul episod: 12 august 1980 (marți)

Reluare TVR: din 15 mai 1983 (Lumea copiilor - Telefilmoteca de ghiozdan), duminica, de la ora 11.45

Reluare TVR2: din 15 octombrie 1999, sâmbăta, de la ora 10.40; din nou, din 12 iulie 2013, duminica, de la ora 11; din 25 mai 2014, duminica, ora 12; din 12 august 2016 duminica, de la ora 10.30 etc.

În 1984 se lansează filmul artistic Cireșarii - o producție a Casei de filme 1. Scenariul : Constantin Chiriţă; muzica: George Grigoriu; imaginea: Ion Dobre; decorurile: arh. Cristian Niculescu; costumele: Dorina Şortan; sunetul: ing. Bujor Suru; montajul: Julia Vincent; regia : Adrian Pe­­tringenaru. Cu: Ion Marinescu, Petre Gheorghiu-Dolj, Ernest Maftei, Ni­colae Dinică, interpretează copiii: Alina Dumitrescu, Răzvan Baciu, Ro­bert Enescu, Horaţiu Medveşan, Gabriel Sîrbu, Alina Croitoru, Alexandru Rotaru. Film realizat în studiourile Centrului de producţie cinematografică „Bucureşti”

 

Rulează la cinematograul Patria din București din 25 decembrie 1984.

video: Cireșarii, episodul 1

Restul episoadelor disponibile pe Youtube.

Moștenirea familiei Guldenburg (TVR, 1990) - VIDEO episoadele

canal: TVR

data: 25 iunie 1990 (luni)

ora: 21.00 - 21.45 (episodul I, prima parte), 0.05 continuarea; în reluare marți, de la ora 11.15

program: Moștenirea familiei Guldenburg (Das Erbe der Guldenburgs, Producţie a studiourilor din RFG. Germania, 1987-1990) - film serial 

Inițial se difuza un episod lunea, în la final se difuzau două episoade pe săptămână, miercurea și vinerea seara, în jurul orei 21, reluate joi și sâmbătă dimineață, de la 11.15

Ultimul episod: 9 noiembrie 1990 (vineri), ora 21.00

Serialul are în centru două familii bogate rivale, Guldenburg și Balbeck. Acțiunea se petrece la o fermă uriașă, unde se află și o fabrică de bere. Rivalii au și ei o fabrică asemănătoare, de aici diversele conflicte, presărate cu aventuri romantice între membrii celor două familii. Figuri memorabile: Achim Lauritzen.

Într-unul dintre episoade apar la o petrecere și cântă pe o scenă privată trupa germană Milli Vanilli, celebră în acea vreme.

Seria completă: 40 de episoade, în trei serii 

Serialul  a fost reluat în iulie 2003 pe canalul B1, cu difuzare luni seara de la ora 20.30 și în reluare de la ora 16. Ultimele episoade erau difuzate sâmbătă seara de la ora 19.30 (iunie 2004)

episodul 1 (limba germană)

Celelalte episoade se găsesc pe Youtube.

Dallas (serial TVR 1, 1979-1981) - VIDEO

canal: TVR 1

data: 25 august 1979, sâmbătă

ora: 20.05 - 21.00

program: Dallas - serial de televiziune, producție SUA, 1978. Cu Patrick Duffy, Barbara bel Geddes, Larry Hagman, Victoria Principal, Jim Davis, Charlene Tilton, Linda Gray, Steve Kanaly, Ken Kercheval. Regia: Irwing Moore.

În seara zilei de sâmbătă, 25 august 1979, la ora 20.05 Televiziunea Română a început să difuzeze serialul american Dallas. A fost unul dintre cele mai celebre seriale văzute în România, dar și în lume. Dar de ce se difuza un film capitalist, cu afaceriști putrezi de bogați, care trăiau idile interzise, în România comunistă, conservatoare până la extrem? Ce nu știau românii atunci, cât de tare i-a influențat filmul pe oameni și în ce fel?

Erau încă vremuri bune în România, deși comunismul regimului Nicolae Ceaușescu devenea tot mai mohorât, în viața de zi cu zi a oamenilor. La acea vreme, Televiziunea Română difuza din greu filme occidentale, americane, italiene, franceze, lucru care nu prea se întâmpla în celelalte țări comuniste. De altfel, la întâlnirile tărilor din blocul comunist, României i se reproșa că nu respectă linia socialistă și că „se dă cu capitaliștii”. Lucru care nu-i displăcea lui Ceaușescu, care îi sfida pe ruși pe față, mai ales după momentul Cehoslovacia din 1968, când s-a declarat împotriva invaziei. Atitudinea avută l-a costat scump pe președintele român în decembrie 1989.


Începe Dallas!

Primul episod a fost difuzat în SUA la televiziunea CBS, pe 1 aprilie 1978. În aceeași lună, Nicolae Ceaușescu a făcut o vizită în America, unde s-a întâlnit cu președintele Jimmy Carter. „Poporul american este onorat să aibă ca oaspete un mare conducător al unei mari țări”, a declarat atunci liderul de la Casa Albă.

sursa foto: Fototeca online a comunismului românesc, cota 113/1978

Un an mai târziu, Televiziunea Română, care emitea la acea vreme pe două canale, a început să difuzeze Dallas, pe canalul 1. În revista „Tele-radio” din august 1979, în programul de sâmbătă seara scria doar „Film TV”, așa că mulți nu știau ce-i așteaptă.



Ioan Ionel, șeful importului de filme și seriale din TVR, a povestit că era o practică obișnuită să nu se anunțe titlul filmului, tocmai pentru a nu-i supăra din nou pe liderii din țările comuniste, care ne monitorizau mass-media cu mare atenție. „După ce începea difuzarea, sub contract, degeaba se supărau, nu mai anula nimeni filmul, pentru că s-ar fi plătit penalități și nimeni nu dorea asta!”, a dezvăluit Ionel.

Serialul se difuza în fiecare sâmbătă seara și apoi în reluare, marți dimineața, de la ora 11. Abia de la episodul 2, serialul a apărut în programul tv cu titlul „Dallas – Ewing Oil Company”. Mai apoi s-a numit „Dallas – Compania petrolieră Ewing”, iar în cele din urmă, doar Dallas.



„S-a procedat așa pentru că în general, în acele timpuri se evita orice nume propriu greu de citit pentru cei mai puțin alfabetizați. Cel mai bun exemplu Flinstonii (The Flinstones), care a fost tradus cu complicatul „Aventuri în Epoca de Piatră”, a explicat Irina Margareta Nistor pentru cititorii acestui blog.


Personaje malefice, sex simboluri, afaceri murdare și bani negri

Serialul american de televiziune Dallas s-a filmat între 1978-1991, având nu mai puțin de 14 sezoane. Acțiunea se petrece mai ales la ferma Southfork, devenită azi loc de pelerinaj pentru milioane de turiști.

J.R. Ewing este eroul principal al serialului, jucat magistral de Larry Hagman. Este tipul viclean și fără scrupule care pune la cale cele mai mârșave planuri, corupe polițiști și politicieni, șantajează pe oricine îi stă în cale, minte fără să tresară. Își înșeală soția, pe Sue Ellen, când are ocazia, dar apoi îi face jurăminte de iubire veșnică. Când situația o impune, o trimite la dezalcoolizare, nu înainte să-i toarne chiar el în pahar niște whisky. Face totul pentru a păstra compania Ewing, a tatălui său, Jock. Are și valori la care ține: familia, pentru care face orice. Are parte de cele mai frumoase femei, le trădează pe toate la rând, pentru ca aproape de final, să se reîntoarcă la Sue Ellen.

Who Shot J.R.? (Cine l-a împușcat pe J.R.), a fost episodul care a pus o planetă întreagă pe jar. Cu atâția dușmani pe care și i-a făcut, nu e de mirare că unul dintre ei a ridicat pistolul și a tras. Dar cine era? Producătorii au ținut cel în mare secret posibil răspunsul. Nici măcar actorii din film n-au știut care dintre ei va fi criminalul: s-au filmat scene de împușcare cu fiecare dintre ei, iar la final s-a ales una.

video: scena împușcării lui J.R.

Atât de mare era curiozitatea privind criminalul, încât chiar președintele american a fost întrebat de cunoștințe dacă nu cumva a aflat de la serviciile secrete cine ținea în mână pistolul care a tras spre JR.

În Turcia, când s-a difuzat la televiziune episodul cu dezlegarea enigmei, a fost suspendată o ședință a parlamentului, pentru ca toți aleșii să poată afla cine e autorul faptei.

Un pilot de avion, aflat în aer la momentul difuzării episodului cu lămurirea misteriosului trăgător, a ținut permanent legătura cu solul, iar când a aflat răspunsul, l-a transmis prin microfon călătorilor de la bord.

„Firește că am fost abordată să dezvălui misterul, doar că nu știam nici eu, pentru că nu veniseră încă din America restul de episoade”, își amintește și Irina Margareta Nistor.

J.R. a declarat că în timpul filmărilor obișnuia să bea într-una. La fiecare zi de filmare, cinci șampanii. Faceți voi înmulțirea și nu vă mirați că omul a ajuns cu ficatul în pioneze. Nici asta nu l-a impresionat prea mult: și-a pus altul nou.

După ’90 a făcut reclamă în România pentru petrolul rusesc al companiei Lukoil. A murit în 2012, la 81 de ani, de cancer la ficat.

Bobby Ewing (jucat de Patrick Duffy) este băiatul bun al familiei. Rezistă cu greu manevrelor fratelui J.R. de a-l despărți de soția sa, Pamela, sora inamicului Cliff Barnes. Este sex-simbolul masculin al filmului, pe care producătorii îl dezbracă încă din genericul filmului. Lucrează și el la compania petrolieră, dar mai mult de fațadă, pentru că toate sforile le trage J.R.

Celebritatea pe care a căpătat-o în film l-a făcut să ceară tot mai mulți bani, iar când producătorii au refuzat, a părăsit platourile. Din serial l-au scos printr-o schimbare de scenariu, un accident.

Dar n-a fost să rămână așa. Milioane de scrisori au bombardat producătorul, „Să revină Bobby!”.

Actorul povestit că după eliminarea sa din distribuție, într-o zi când mergea pe drum, o femeie a izbucnit în lacrimi lângă el: „De ce ai murit?”

Ca să repare greșeala și să înmoaie telespectatorii, producătorii au făcut un pas înapoi și l-au readus pe Bobby în serial. Pentru asta, au trebuit să modifice din nou scenariul: totul ar fi fost de fapt un vis al Pamelei. La finalul episodului respectiv, Pamela se trezește și aude pe cineva la baie. Rămâne mască atunci când îl vede pe Bobby la duș!

Femeile îi fac ochi dulci lui Bobby, care este genul fidel. Rezistă cât rezistă, dar în cele din urmă, se dă pe brazdă.

În 1983, actorul a avut o apariție surpriză pe un disc single, alături de vedeta franceză Mireille Mathieu, pentru o piesă de succes la acea vreme prin Europa, „Together We’re Strong”.

Pamela Ewing (Victoria Principal) e soția lui Bobby, pe care acesta o aduce acasă chiar în primul episod, spre disperarea lui J.R., care o urăște și face tot posibilul să o compromită.

Devine și ea femeie de afaceri, iar la un moment dat are o cădere psihică și vrea să se arunce de pe o clădire.

Frizurile ei au devenit model în România anilor ’80 și tot atunci, multe cățelușe au primit numele Pamela.

După serial, actrița s-a lansat în afaceri și a scos pe piață casete video cu programe de fitness, vândute cu milioanele prin toată lumea.

Sue Ellen (Linda Gray) este soția lui J.R., care nu reușește să îi dăruiască un moștenitor. Dramele prin care trece o fac să ia calea băuturii și să umble mai mereu cu sticluța la ea.

Înșelată cu orice ocazie, se răzbună și își găsește și ea un amant. Apoi altul, apoi altul.

După o relație cu dușmanul numărul 1 al lui J.R., Cliff Barnes, rămâne însărcinată. În cele din urmă se dovedește că tăticul este J.R.

Ținutele selecte din film ale actriței au dat tonul pentru felul în care s-au îmbrăcat milioane de românce în acei ani.

Cliff Barnes (Ken Kercheval) este în film fratele Pamelei și dușmanul de moarte al lui J.R.

Un tip temperamental, instabil, care face multe greșeli. Este mereu cu un pas în urma lui J.R., care-i joacă cele mai neașteptate feste. Dar răzbunările nu întârzie să apară.

Actorul a fost la un pas să fie împușcat, în realitate. În 1989, un partener de afaceri a venit la studiourile de filmare cu gândul să-l lichideze, a golit gloanțele dintr-un pistol la scena unde se făceau filmările, iar apoi s-a sinucis. Actorul a scăpat nevătămat.

Miss Ellie (Barbara Bel Geddes) este mama și bunica care ține familia adunată și dă numai sfaturi bune.

La un moment dat, a părăsit și ea filmările, pentru că a cerut și nu a primit un salariu mai mare. Când a văzut ce rău joacă înlocuitoarea ei, a fost de acord să revină pe platou, pentru același salariu.

În film e căsătorită cu Jock, fondatorul companiei Ewing, iar după ce acesta moare, pe bune, își găseste un nou partener cu păr alb, pe Clayton Farlow.

Ca o chestie interesantă și neștiută, diferența de vârstă reală dintre mama Miss Ellie și băiatul ei din film, J.R., era de doar... 9 ani!

Lucy Ewing (Charlene Tilton) este nepoata răsfățată, care are parte de bani, dar nu și de dragoste.

În primul episod, se tăvălește în hambar cu fermierul Ray, cu care are o relație de ocazie, dar această scenă a fost tăiată complet la difuzarea de la TVR din 1979.

Pe la mijlocul serialului, scenariul se dă peste cap și Ray află că este frate cu Bobby și JR, adică unchiul lui Lucy. Cum s-ar zice, s-au iubit puțin incestuos.

Iubiții pe care îi are Lucy o folosesc pentru averea ei, iar la un moment, blonda o dă pe droguri.

În viața reală, a făcut parte și din categoria nefericită a actorilor care s-au apucat de cântat, fără vreun talent real.

Prin platourile de filmare ale serialului au mai trecut în cei 13 ani zeci de actori episodici, între care fosta soție a lui Elvis, Priscilla, actorii Jack Scalia, Sasha Mitchell și chiar Brad Pitt.


Oan ciu fri, Pamela vrea copii, Bobby nu o lasă, că e prea frumoasă

Acestea erau doar câteva din versurile fredonate de copiii de la acea vreme, la joacă.

„Începe Dallasul!” era strigătul care se auzea de pe ferestrele din toată România, sâmbătă seara pe la 8. Se golea instantaneu de copii, de trecători, iar străzile rămâneau pustii. Era suficient să dai mai tare sonorul la televizor să se audă afară genericul și lumea fugea rapid în casă la film.

Melodia de pe genericul filmului era atât de celebră încât o cântau și copiii, când se jucau cu cowboy-ii.

Un cartier din Dej construit la începutul anilor ’80 a fost denumit chiar Dallas. La Slobozia, un afacerist cu mână largă a construit după ’90 o replică a fermei Ewingilor.

foto: cartierul Dallas din Dej

Chiar și trupa ABBA a lansat o melodie, The Day Before You Came, în care cântă despre serial: „There’s not, I think, a single episode of Dallas that I didn’t see” (Cred că nu e un episod din Dallas pe care nu l-am văzut, trad. lb. eng.)

Se uitau la Dallas și vecinii României de la granița cu Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria și URSS. În Iugoslavia filmul a fost difuzat abia după 8 ani, în 1987, iar în Ungaria doar în 1990. Era un fel de compensare, pentru românii care urcau pe dealuri cu mini-televizoare, pentru a vedea meciurile de fotbal transmise de televiziunile din vest.


Singurul canal de televiziune din Europa care a difuzat Dallas în 1978 a fost BBC, în Marea Britanie. În 1979 s-a difuzat parțial în Spania, Olanda, Belgia și Portugalia, în Turcia în 1980, în Italia, Franța, Belgia și Germania în 1981, în Canada în 1984, în Austria în 1987 și în Polonia în 1988.

În România s-au difuzat doar 66 de episoade din cele 357. Primul episod a fost transmis pe 25 august 1979, iar ultimul din prima serie, pe 28 iunie 1980. În martie anul următor s-a reluat serialul și s-a difuzat până pe 5 septembrie 1981. A fost întrerupt doar de sărbătorile naționale, de 1 mai, 23 august sau de ziua de naștere a lui Nicolae și Elena Ceaușescu, când se difuzau la televiziunea română exclusiv filme românești.


Cum a ajuns Dallas în România și cum funcționa cenzura

Ioan Ionel de la TVR a povestit pentru cititorii blogului cum ajungeau filmele americane la TVR.

„Mă duceam la târguri și festivaluri internaționale. Primeam casete-mostre, vedeam despre ce este vorba și dacă îmi plăcea, le dădeam mai departe la Tudor Vornicu, apoi mergeau la cenzură, la Comitetul Central al PCR. La acea vreme, era tartor-șef acolo Dumitru Popescu, zis Dumnezeu. După ce a văzut primul episod, a zis doar „Eh!”. Asta însemna că e de bine, că era în regulă să se dea la televizor. Casetele se copiau pe filme de 16 mm și apoi se difuzau la televiziune.

La un astfel de târg de filme am cunoscut un distribuitor, care a văzut că suntem serioși cu contractele, cu plata, cu returul filmelor în stare bună. Pentru că, după ce se difuzau, casetele trebuiau returnate și se vindeau la alte televiziuni.

Noi plăteam atunci un preț foarte mic, de 400-500 de dolari pe episod. Asta se datora și faptului că am fost prima televiziune din estul Europei care a cumpărat filmul la scurt timp de la apariție, iar distribuitorul era foarte încântat de deschiderea pe care o avea România comunistă față de cultura occidentală.


Traducătoarele filmului au fost cele care au salvat multe scene din film de la cenzură, mai spune Ioan Ionel. De multe ori, limbajul actorilor era mult prea colorat pentru o televiziune comunistă, strictă în exprimare.

„Am subtitrat Dallas alături de Adriana Sora, care m-a învățat cum trebuie să ai niște propoziții suficient de concise spre a putea fi citite de telespectatori”, a rememorat la rândul său acele vremuri Irina Margareta Nistor, vocea celebră de pe casetele video care circulau la negru în România anilor ’80.

„Nu au existat episoade integral cenzurate, ci doar secvențe: piscina, dacă apărea prea des, interioarele, dacă păreau prea luxoase, Sue Ellen care bea tot timpul, whisky (!), iar ca limbaj era la fel ca la toate celelalte: trebuie să fie fără Dumnezeu și orice era legat de Biserică, fără Crăciun – se traducea Sărbători, sau Anul Nou, fără sex, sau pupături prea lungi… Am tradus câteva episoade, nu mai știu exact câte. Subtitrarea era bătută la mașină, una electrică și cu litere mai mari (cum se zvonea că sunt dactilografiate și lungile discursuri ale lui Nea Nicu), pe un fel de suluri asemănătoare cu papirusul egiptean. Acestea se introduceau într-un aparat și erau manual suprapuse, pe imaginile video, prin învârtirea unei rotițe, cu mâna stângă, drept pentru uneori scrisul era mai sus sau mai jos decât trebuia. Deseori subtitrarea se făcea direct în timpul emisiei, dar după ce erau tăiate scenele care nu conveneau ideologic”.

Ca detaliu de culoare, cuvântul „Crăciun” este pronunțat o singură dată în serial. Asta deși la televiziunile americane, e o regulă ca serialele să aibă episoade speciale de Crăciun. Nici măcar brazi împodobiți cu globuri nu s-au văzut în film. Producătorul filmului, Leonard Katzman, era evreu, iar cum în tradiția evreiască nu există Crăciun, n-a existat nici în Dallas.

De ce s-a întrerupt Dallas

„Filmul a avut un succes nebun în România”, spune Ioan Ionel. „Primeam mii de scrisori din toată țara, ne întrebau oamenii când se termină filmul, că vor să plece în concedii și nu pleacă până nu văd toate episoadele!”.

„Telespectatorii erau foarte încântați, îmi amintesc că până și petrecerile de nuntă erau fixate în așa fel încât să ocolească ora de emisie, când toată lumea se concentra pe serial mai ceva ca la meciurile de fotbal!”, își amintește cu nostalgie și Irina Margareta Nistor.

Ioan Ionel spune că filmul s-a cumpărat pe bucăți. „Prima dată am luat 15 episoade, apoi încă un calup. Pe la episodul 30, cineva i-a băgat în cap Elenei Ceaușescu că filmul ar avea un aer burghez și că românii visează să trăiască ca în Dallas. Atunci tovarășa de la Cabinetul 2 a hotărât că serialul este dușmănos la adresa regimului și a zis „Jos cu el!”

Noi, la televiziune, am intrat în trepidații, Cum să nu-l dăm mai departe? Ne-am tot socotit cum să facem și până la urmă le-am servit o gogoașă uriașă: dacă întrerupem difuzarea, trebuie să plătim penalități uriașe, în dolari. Dolarii erau la acea vreme aur curat pentru plata datoriei externe a României și nu îndrăznea nimeni să îi cheltuie aiurea. Ne-au cerut contractul, să vadă clauzele, numai noi știm cum am tot amânat să-l arătăm. Până la urmă s-au difuzat toate episoadele cumpărate. Dar apoi am avut probleme cu distribuitorul, care a fost nemulțumit că nu mai vrem continuarea. „Puteam să vând un sezon la italieni cu 1 milion de dolari, eu vi l-am dat vouă cu 500 de dolari episodul și acum nu mai vreți?”, a zis el. Dar până la urmă a înțeles că nu depindea de noi”.

O soartă identică a avut și serialul românesc difuzat la TVR sâmbătă seara imediat după ce s-a terminat Dallas-ul, Lumini și umbre, un film care aborda lupta de clasă a comuniștilor.

Irina Margareta Nistor a povestit că în film apărea o femeie cu numele Petrescu, numele de fată al Elenei Ceaușescu. „La un moment dat, aceasta este făcută cu ou și cu oțet în film, într-un limbaj dur, iar povestea a ajuns la urechile Elenei, cel mai probabil de la vreo coafeză care o aranja. Elena s-a făcut foc și pară când a auzit și a ordonat să se termine și acest serial. Dallas a fost acceptat la difuzare ca să vadă românii ce răi sunt capitaliștii. Serialul Lumini și umbre a fost inspirat de tinerețea lui Ceaușescu. Florin Călinescu trebuia să fie la fel ca Nea Nicu, la începuturi”, spune Irina Margareta Nistor.

Premii și recorduri

Dallas a bătut recorduri de audiență în Statele Unite cu episodul Who Done It? (Cine l-a împușcat pe JR), care lămurea milioanele de curioși cine l-a împușcat pe J.R.

Trei din patru televizioare americane au fost pornite pe Dallas când s-a difuzat episodul. Acesta a fost urmărit de un număr cuprins între 83-90 de milioane de americani, în noiembrie 1980.

Cifrele l-au clasat pe locul 2 în topul general al audiențelor de filme, după ultimul episod din serialul M.A.S.H., care a adunat 121,6 milioane de telespectatori.

Dallas a primit premiul Emmy trei ani la rând, în 1983, 1984 și 1985, iar actrița Barbara Bel Geddes (Miss Ellie în film) a primit premiul Golden Globe, în 1982.

Dallas merge mai departe

Perioada lungă de 13 ani a filmărilor a coincis cu un avans uriaș al tehnologiei. Telespectatorii au trecut în acest timp de la tv cu sunet mono la stereo, în film au început să apară primele telefoane mobile și computerele, la început cu monitoare alb-negru, apoi color.

Românii au văzut Dallas doar în alb-negru, întrucât televizunea română a început să emită color abia din 23 august 1983.

În 1986 s-a realizat o continuare a serialului, Dawn Of Dallas. În 1996 a fost lansat filmul „Return of JR”, în 1998 „War Of The Ewings”, iar în 2012 canalul TNT a difuzat trei sezoane din noul Dallas, în care au mai apărut doar J.R., Sue Ellen și Bobby.

Dallas revine, după revoluție. Scandal cu fum de Kent

Succesul serialului difuzat la TVR în anii ’80, dar și faptul că nu s-a difuzat toate episoadele, au făcut ca șefii din televiziunea română să decidă relarea, integrală de această dată, a serialului. Acesta a fost difuzat la TVR 1 începând cu anul 1991, timp de trei ani și jumătate. Pe 21 februarie 1991 a fost transmis primul episod, iar televiziunea programase două epidoade pe săptămână, joia și duminica seara, de la ora 21.

Serialul a fost difuzat în urma unei sponsorizări venite din partea firmei care producea țigările Kent, astfel că fiecare episod era presărat cu reclame la marca respectivă.

Însă, începând din 1994, o reglementare a CNA (Consiliul Național al Audiovizualului), a interzis publicitatea la produsele din tutun. Cu toate acestea, Televiziunea Română a continuat să ruleze reclamele la Kent. „Ori difuzăm cu reclame, ori întrerupem serialul!”, a fost mesajul dur al conducerii TVR, care avea în spate o susținere puternică în acest sens din partea publicului.

Televiziunea a fost amenințată că va fi taxată cu 2-3% din cifra de afaceri de 5000 de euro pe episod, iar Antena 1 și-a anunțat disponibilitatea de a prelua serialul.

În ianuarie 1994, TVR a anunțat suspendarea difuzării, dar apoi a comunicat că are resursele financiare pentru a continua difuzarea, lucru care s-a întâmplat. Ultimul episod a fost transmis pe 21 iulie 1994.

Antena 1 nu s-a lăsat și a difuzat serialul începând din anul 1998, mai exact din data de 18 mai. Episoadele se difuzau în timpul săptămânii, de luni până vineri, la început după-amiază, apoi seara, cu reluare în cursul nopții.

„Dallas” a fost reluat încă o dată, în 2007, pe canalul Romantica. Aici se difuza câte un episod în fiecare zi, la ora 19, și în reluare a doua zi, întâi de la ora 8 dimineața, apoi de la ora 13. Primul episod a fost pe 17 septembrie 2007, iar ultimul, pe 6 septembrie 2008.


Mituri și legende, adevăr sau minciună

1. Dallas a răsturnat regimul comunist din România. Este o declarație a lui Larry Hagman (J.R.) preluată de presa americană (Washington Post) și internațională.

FALS. Ultimul episod din Dallas a fost difuzat în 1981, cu 8 ani înainte de căderea lui Nicolae Ceaușescu. Trebuie să fii naiv să crezi că atât timp le-ar fi trebuit românilor să pună la cale căderea lui Ceaușescu și, cu atât mai mult, venirea la putere a lui Ion Iliescu. Jocurile politice la un asemenea nivel nu sunt făcute de telespectatori, ci de puteri mondiale, servicii secrete etc. Telespectatorii pot fi folosiți cel mult ca masă de manipulare. De fapt, într-o altă declarație, actorul american spunea că Dallas a condus la căderea U.R.S.S., semn că Larry Hagman era ușor repetitiv.

2. Dallas a fost difuzat pentru că așa a vrut Ceaușescu și nu a mai fost difuzat pentru că România nu mai avea bani.

FALS. Nicolae Ceaușescu făcea în anii ’70 și ’80 politică mondială la cel mai înalt nivel, cu SUA, Israel, Palestina, Iran, Germania Federală sau Anglia. E hazliu de-a dreptul să creadă cineva că președintele României alegea filmele pentru televiziune. Erau cu totul ați responsabili care se ocupau cu asta. Iar Ioan Ionel a dezvăluit împrejurările în care Dallas a ajuns în România (vezi mai sus)

Tot falsă este și afirmația că Dallas nu a mai fost cumpărat din lipsă de bani. La scurt timp după terminarea serialului, televiziunea română a achiziționat și difuzat un alt film american, „Omul din Atlantis”, cu același Patrick Duffy, în rolul principal.

3. Dallas a fost reluat la televiziunea română „imediat după căderea Ceaușeștilor” (Washington Post). În traducere, atât de tare tânjeau românii după capitalismul american în 1989, încât ar fi făcut primii pași în noua democrație împreună cu Dallas.

FALS. Au trebuit să treacă mai mult de doi ani de la Revoluție pentru reluarea întregului serial la TVR, în 1991.

4. J.R. a primit o pungă cu bani de la Ceaușescu – actorul este cel care a făcut această declarație amuzantă de-a binelea. Trebuie să fii puțin sărit să crezi că umbla Nicolae Ceaușescu cu punga cu bani să o dea unui actor relativ obscur, cunoscut în România doar pentru serialul Dallas, trecător și el până la urmă. Larry Hagman a mai precizat că i s-a permis să declare acest lucru public doar după moartea dictatorului. Cât de convenabil!

În 1999, Larry Hagman a venit în România și chiar la Cluj-Napoca, unde a fost primit cu aplauze și a primit chiar și un clop de moroșan.

video: Larry Hagman primește clop de moroșan la Cluj






Dallas, dacă doriți să revedeți

Dacă cineva ar vrea să-l vadă de la cap la coadă fără întrerupere, ar trebui să se uite la televizor timp două săptâmâni, zi și noapte, non-stop.




Să înceapă Dallas!






Cum și unde poți re/vedea DALLAS 

Scormonind internetul după episoadele din Dallas, au ieșit la iveală trei variante.

1. Achiziție DVD-uri - se găsesc pe Amazon, seria completă, la prețul de 68 lire sterline la data postării, adica vreo 450 de lei, plus taxe poșale. Pentru fani, nu e un preț mare la atâta amar de episoade.

2. Bucățele de film, inclusiv genericele care s-au modificat de la un sezon la altul, în diverse limbi, inclusiv documentare care de care mai interesante, pentru cei mai răbdători, pe YouTube.

3. Serialul integral - e puțin mai dificil de găsit, dar nu imposibil. Google a cam șters din rezultatele căutărilor site-urile de filme și seriale online, însă cu alte motoare de căutare se pot obține rezultate. Pe duckdukgo am găsit un link unde am văzut aproape 90% dintre episoade. Este vorba despre un site care își tot schimbă url-ul, din motive lesne de înțeles. Cuvântul cheie este Putlockers, iar de aici încolo ar trebui să te descurci. Restul de episoade se găsesc pe alte site-uri de gen, cu puțin efort ies și acestea la iveală (cam cele din ultima serie).

Filmul subtitrat s-ar putea să fie mai greu de găsit, deci dacă știi cât de cât limba engleză, vizionarea pote fi o experiență plăcută.

Dacă nu, varianta de avarie e să cauți subtitrări pe site-uri specializate, deși și aici vei găsi în cel mai  fericit caz doar în limba engleză. Dar poți introduce textul subtitării în Google Translate și de acolo, ori pornită subtitrarea din playerul video, ori încărcată într-un soft special doar pentru subtitrări, gen Penguin Player.

***

Pentru realizarea acestui articol s-a făcut o documentare care a presupus vizionarea celor 357 de episoade din Dallas, „operațiune” care a durat o jumătate de an. S-au cules informații din documentare TV, articole de presă, arhive online, au avut loc discuții cu Ioan Ionel și Irina Margareta Nistor, care au lucrat la Televiziunea Română în anii ’80 și care au avut amabilitatea de a-și împărtăși amintirile.

ilustrații foto: tvarheolog.wordpress.com; arhive online

Frontul invizibil (serial, TVR 1, 1983) - VIDEO filmul integral

canal: TVR 1

data: 29 octombrie 1983 (episodul 1)

ora: 20.10 -  21.00; reluare joi de la 11.30

program: Frontul Invizibil (The Fourth Arm, producție BBC Scoția, 1983) - film serial (color). Premieră pe țară. În distribuție: Paul Shelley, Neil Stancy, Philip Latham, Angela Cheyne, Susan Kyd, Carole Nimmons, Roy Boyd. Regia: Viktors Ritelis.

Acțiunea filmului se petrece în timpul celui de-al doilea război mondial. Agenți secreți sunt parașutați pe front, în teritoriile ocupate de inamici.

Britanicii află că nemții, care ocupaseră Franța, lucrează la o armă extrem de periculoasă. Cu ajutorul rezistenței franceze, încearcă să afle despre ce este vorba și să anihileze pericolul. Un comando mai altfel, format din militari și persoane civile, dar cu aptitudini speciale, este trimis în curtea inamicului să rezolve problema.

Ultimul episod, 12, difuzat pe 20 ianuarie 1984.

VIDEO: Episoadele 1-12 (limba engleză)

Promotor (ProTV, 1999-2004), cu Alexandra Dinu

canal: ProTV

anul: 1999-2004

ora difuzare: sâmbăta, de la ora 11.00 (30 minute); reluare duminica de la 02.45

program: Promotor, cu Alexandra Dinu

sursa: Video Wasteland / Youtube

Omul din Atlantis (serial, TVR 1, 1983)

canal: TVR 1

data: 12 mai 1983 (joi)

ora: 21.00 - 21.35 (episodul 1, color); reluare sâmbăta, 11.25-12.00

program: Omul din Atlantis (Man from Atlantis, SUA, 1977-1978), film serial. Cu: Patrick Duffy, Dean Santoro, Belinda J. Montgomery. Regia Virgil Vogel.

Trecuse puțin timp de la întreruperea subită a difuzării sâmbătă seara a serialului Dallas, când Televiziunea Română a programat în serile de joi un nou serial cu Bobby (Patrick Duffy).

Filmul este povestea omului amfibie, ultimul urmaș al orașului scufundat. Apele oceanului aduc la mal o ființă umanoidă ciudată. Oamenii de știință o cercetează și descoperă abilități impresionante, dar doar în apă.  

Din totalul de 17 episoade, TVR a transmis 12, ultimul pe 17 noiembrie 1983. A urmat scurtarea programului TVR1, iar TVR 2 a mai avut o perioadă emisiuni doar sâmbăta și duminică, până a fost eliminat complet.

Pe 24 noiembrie, după o săptămână, în programul TVR apărea emisiunea "Fotograme din realitate", de la ora 21.00 și emisiunea Discorama, de la ora 22 până la 22.30 - în program muzică cu Elton John, Rafaela Carra și Julio Iglesias.

Zero, cu Vlad Craioveanu, Pro TV, 2002

canal: Pro TV

data: 2002

emisiune: Zero, cu Vlad Craioveanu și Cosmina Păsărin. "Defecții României". Interviu Cătălin Radu Tănase, videoclip Marijuana - Vreau eu, reportaj club Up din Timișoara

sursa: Video Wasteland / YouTube

Cazul de dopaj Andreea Răducan Olimpiada Sydney 2000 - ProTV

canal: Pro TV

data: 27 spetembrie 2000 (miercuri)

ora: 17.00

program: Știrile Pro TV - ediție dedicată cazului de dopaj al gimnastei Andreea Răducanu la Olimpiada de la Sydney. Intervenție telefonică Ion Țiriac. Participă Andrei Gheorghe, Andrea Esca, Cătălin Tolontan, Lucian Mîndruță, în studioul știrilor Andrea Berecleanu, Mihai Dedu. Manifestări de sprijin la Cluj-Napoca, Iași, Brașov, Oradea. Buzău, Baia Mare, Tg. Mureș

"Te iubim Andreea", interpretată de trupa ASIA, compoziție Adrian Ordean

sursa: Video Wasteland / Youtube

Nicolae și Elena Ceaușescu - emisiuni omagiale, vizite, mitinguri - TVR 1982-1989 - VIDEO

data: 22 noiembrie 1982 (luni) - 24 noiembrie 1982

video: vizita lui Nicolae și Elena Ceaușescu în Indonezia

Sosirea pe Aeroportul Internațional Halim Perdana Kusuma, primirea la Palatul Merdeka, schimb de cadouri, spectacol muzical, prezentare de modă, vizită la primăria Jakarta, ceremonia de plecare.

Relatare presa românească

Ceremonia rezervată solilor poporului român la sosirea lor in capitala Indoneziei a cunos­cut un nou şi deosebit moment la Palatul prezidenţial „Istana Merdeka“, unde preşedintele României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sosesc, de la aeroport. Însoţiţi de preşedintele Suharto şi doamna Tien Suharto. întîlnirea Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sînt invitaţi de preşedintele Indone­ziei şi doamna Tien Suharto in salonul „Jepara'“, unde se des­făşoară, cu acest prilej, vizita protocolară a înalţilor oaspeţi români. Sînt de fată tovarăşii Ion M. Nicolae, Ştefan Andrei, celelalte persoane oficiale care însoţesc în vizita sa pe şeful statului nostru. Participă ministrul indonezian al afacerilor externe, Mochtar Husurpaatmadja, cu soţia, mi­nistrul secretar de stat Sudharmono cu soţia şi ambasadorul Indoneziei la Bucureşti, Moha­mad Isnaeni, cu soţia. 

Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au întreţinut cordial cu preşedintele Suharto şi doamna Tien Su­harto. De Ia palatul „Istana Merde­ka“, înalţii oaspeţi români, în­soţiţi de preşedintele Suharto şi doamna Tien Suharto, sosesc la reşedinţa oficială ce le-a fost rezervată pe timpul vizitei „Wisma Negara“. 

Preşedinteie Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu si tovarăşa Elena Ceauşescu s-au intîlnit, luni după-amiază, la palatul „Wis­ma Negara“, reşedinţa ce le-a fost rezervată, cu Adam Ma­lik, vicepreşedinte al Republicii Indonezia şi soţia sa, care au făcut o vizită protocolară înal­ţilor oaspeţi români. 

Vicepreşedintele Republicii In­donezia şi soţia au exprimat gratitudinea şi fericirea lor de a avea această întrevedere cu preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu. 

Cu acest prilej a avut loc o convorbire cordială, în cadrul căreia au fost abordate unele probleme actuale internaţionale. Subliniindu-se complexitatea vieţii internaţionale, în mod deo­sebit gravele fenomene din eco­nomia mondială, s-a relevat rolul tot mal însemnat pe care trebuie să-l joace ţările in curs de dezvoltare, ţările nealiniate, solidaritatea şi acţiunea lor unită în direcţia soluţionării probleme­lor cu care este confruntată Omenirea, in interesul şi cu participarea tuturor popoare­lor. În acest sens, s-a eviden­ţiat conlucrarea pozitivă pe arena internaţională a Româ­niei şi Indoneziei, dorinţa celor două ţări de a o amplifica in folosul ampelor popoare, al cauzei destinderii, păcii şi înţe­legerii in lume. 

În cursul după-amiezii de luni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialis­te România şi tovarăşa Elena Ceauşescu au primit pe minis­trul afacerilor externe al Indo­neziei, Mochtar Kusumaatmadja şi soţia sa, care au făcut o vi­zită protocolară solilor poporului român. Relevînd că este onorat de a fi primit din nou de şeful sta­tului nostru, de data aceas­ta cu prilejul vizitei oficiale in Indonezia, ministrul afacerilor externe a subliniat importanţa deosebită a acestui eveniment la nivel înalt pentru promovarea relaţiilor de colaborare dintre cele două ţări, inclusiv pe arena internaţională. 

Preşedintele Nicolae Ceauşescu a abordat, in discuţia purtată cu ministrul afacerilor externe, o serie de probleme aflate în prezent în centrul atenţiei opi­niei publice mondiale, subliniind necesitatea ca ţările în curs de dezvoltare, ţările nealiniate să acţioneze tot mai intens, tot mai ferm, pentru oprirea cursei înarmărilor, pentru lichidarea fo­carelor de conflict pe calea tra­tativelor, pentru promovarea cursului destinderii, pentru in­staurarea unei noi ordini eco­nomice mondiale, făurirea unei lumi mai drepte şi mai bune. 

Preşedintele Nicolae Ceauşescu și tovarăşa Elena Ceauşescu au vizitat parcul şi complexul mu­zeistic „Taman Mini Indonesia Indah“ — „Frumoasa Indonezie în Miniatură“. Înalţii oasoeţi români au fost întîmpinaţi la sosire şi însoţiţi pe tot parcursul vizitei de pre­şedintele Suharto şi doamna Tien Suharto, de membri ai gu­vernului şi alte oficialităţi. Preşedintele Nicolae Ceauşescu si tovarăşa Elena Ceauşescu au fost însoţiţi de Ion M. Nicolae, Ştefan Andrei, de celelalte per­soane oficiale române. 

Inaugurat la 20 aprilie 1975, parcul şi complexul muzeistic înfăţişează, pe o suprafaţă de peste 100 ha, o sinteză a stră­vechii civilizaţii materiale şi spirituale a ponorului indone­zian, prezentînd, în miniatură, Indonezia cu tradiţiile şi cultu­ra sa, flora şi fauna acestei ţări. De altfel, în partea centrală a acestui complex se află amena­jată o imensă machetă natura­lă ce reproduce pe circa 9 ha arhipelagul indonezian si apele ce înconjoară pămînturile „ţă­rii celor peste 13 000 de insule“. 

În cinstea înalţilor soli ai po­porului român, artişti îmbrăcaţi în portul tradiţional al celor 27 de provincii indoneziene oferă la sosirea oaspeţilor o sugestivă imagine, în cîntec şi dans, a folclorului acestei ţări. 

Pi­toreasca festivitate se desfă­şoară în marea piaţă din faţa parcului si complexului muzeis­tic, dominată de monumentul „Torţa Pancea Silei“, închinată principiilor şi conceptelor filo­zofice ce guvernează viaţa na­ţiunii indoneziene, care are for­ma unui obelisc de 45 m înăl­ţime, cifra indicînd anul dobîndirii independenţei - 1945. 

Preşedintele Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu sînt invitaţi de gazde în marea sală a pavilionului central. În inte­riorul acesteia se află şapte splendide panouri din lemn de tec sculptate în relief ce redau scene simbolice pentru civiliza­ţia şi istoria Indoneziei. Tot aici se înalţă marea sală cu patru coloane tăiate dintr-un arbore ce avea înălţimea de 45 m şi o grosime de peste 2 m la bază, vechi de mai bine de 280 de ani. În lemnul lui au fost sculptate scene inspirate din mitologia şi tradiţiile de viaţă ale poporului indonezian. În acelaşi corp al clădirii se află o sală pentru spectacole folclorice. 

La încheierea vizitei, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu semnează în „Cartea de aur“. Înalţii oaspeţi români se în­dreaptă apoi spre Muzeul Indo­neziei. Aici reţin îndelung atenţia oaspeţilor colecţiile de costume tradiţionale, de instrumente mu­zicale, de obiecte de artă stră­vechi, de unelte de muncă, alte exponate de o mare diversitate, care oferă imaginea de o rară bogăţie a vieţii şi muncii oa­menilor de pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri şi pînă în zilele noastre. Totul pre­zentat sub semnul a ceea ce constituie astăzi deviza naţio­nală a poporului indonezian - „Unitate în diversitate“, deviză înscrisă, dealtfel, pe stema ţă­rii. Cele trei teme atît de ge­neros ilustrate în cadrul mu­zeului sînt „Obiceiurile şi tra­diţiile populare“, „Omul şi me­diul său ambiant“, „Arta şi meşteşugurile din Indonezia“. 

Preşedintele Nicolae Ceauşescu şî tovarăşa Elena Ceauşescu au semnat în Cartea de onoare la încheierea vizitării Muzeului Indoneziei. 

În continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu răspund invi­taţiei de a planta în parc „Po­mul prieteniei“, adresată oas­peţilor celor mai dragi ai po­porului indonezian. Ceremonia se desfăşoară in prezenţa pre­şedintelui Suharto şi a soţiei sale, Tien Suharto, precum şi a unui mare număr de vizitatori, care au ţinut să fie prezenţi la acest moment deosebit pentru a face o caldă manifestare de prietenie solilor poporului ro­mân. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu răspund cu cordiali­tate acestor, manifestări. în dreptul pomului plantat, „Po­mului prieteniei“, la rădăcina căruia preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu pun primele lopeţi de pămint, o placă gravată va con­semna acest moment.

În continuare, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, împreună cu preşedintele Suharto şi doamna Tien Suharto, vizitează diferite zone ale parcului şi complexu­lui muzeistic ce găzduiesc tipuri de locuinţe şi gospodăriile acestora din întreaga Indonezie, precum şi rezervaţii în cadrul cărora sînt reunite exemplare din bogata floră şi faună a In­doneziei. 

După vizitarea parcului şi complexului muzeistic, în onoa­rea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu a fost oferit un de­jun de către preşedintele Suharto şi doamna Tien Suharto. 

La sfîrşitul dejunului a avut loc prezentarea unei colecţii de „Batik“, ţesătură specifică indoneziană, a cărei realizare s-a transformat în decursul timpului într-o adevărată artă. 

La încheierea vizitei, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au exprimat calde mulţumiri gaz­delor, au dat o înaltă apreciere acestei realizări deosebite pe care o reprezintă parcul şi complexul muzeistic „Frumoasa Indonezie în miniatură“. 

Marţi dimineaţa, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au depus o coroană de flori la Ci­mitirul eroilor de la Kalibata. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu sînt însoţiţi de secretarul militar al preşedintelui Indoneziei, mare­şal al aerului Kardono, cu soţia. Sînt prezenţi tovarăşii Ştefan Andrei, Constantin Mitea, Ion Coteţ, ambasadorul României în Indonezia. La intrarea în Cimitirul. eroi­lor, înalţii oaspeţi sint întîmpinaţi de comandantul garnizoa­nei militare Jakarta, general-maior Norman Sasono. Pe aleea centrală a Cimitiru­lui eroilor, avînd ca fundal Mo­numentul eroului necunoscut, se află aliniată o gardă de onoare formată din militari ai garni­zoanei Jakarta. În acordurile unui marş, preşedintele Nicolae Ceauşescu, împreună cu tova­răşa Elena Ceauşescu, se apro­pie de Monumentul eroului ne­cunoscut, format din cinci co­loane de piatră, de înălţimi di­ferite. Pe coloana centrală se află stema ţării. La baza monu­mentului sînt gravate, pe o pla­că, cuvintele: „Nu-i cunoaştem numele, dar poporul ii va păs­tra veşnic în suflet amintirea, deoarece şi-a adus jertfa de singe pentru libertate“. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu de­pun pe lespedea de piatră de la baza monumentului o coroa­nă de flori. Se păstrează apoi un moment de reculegere. 

La încheierea ceremoniei so­lemne, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu semnează în Cartea de onoare a Cimitirului eroilor. 

Vizita oficială de prietenie efectuată in Indonezia de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, la invitaţia preşedintelui Republicii Indo­nezia, Suharto, şi a doamnei Tien Suharto, a luat sfirşit miercuri, 24, noiembrie, în aceeaşi atmosferă de caldă cor­dialitate şi înţelegere reciprocă în care s-a desfăşurat. Prin manifestările de profun­dă stimă la adresa conducătoru­lui României socialiste, de sin­ceră prietenie faţă de poporul român, prin rezultatele ei fruc­tuoase, vizita - cea dintîi efec­tuată de preşedintele Nicolae Ceauşescu pe pămîntul indone­zian - s-a înscris ca un eveni­ment memorabil al. relaţiilor ro- mâno-indoneziene, constituind totodată un moment dc primă mărime ai actualităţii politice mondiale.  (ziarul Scânteia Tineretului, 23-25 noiembrie 1982)

   

 sursa: Video Wasteland/Youtube

***

canal: TVR

data: 7 ianuarie 1983, vineri

ora: 20.40 - 21.40

program: Un cîntec, o floare - spectacol omagial de ziua Elenei Ceaușescu. Își dau concursul: Daniela Vlădescu, Bianca Ionescu, Gelu Solomonescu, Dorin Teodorescu, Veronica Gârbu, Marcel Roșca, Nicușor Predescu, Gică Rădulescu, Carol Litvin, David Ohanesian, Elvira Cîrje, Ludovic Speiss, Nicolae Herlea, Dumitru Fărcaș, corul de copii al radioteleviziunii. Momente coregrafice semnate Francisc Valkay, Doina Andronache.

 

sursa: Video Wasteland / youtube

***

canal: TVR

data: 26 ianuarie 1983 (miercuri)

ora: 20.45-21.40

program: Să ne trăiți cât țara pentru țară - spectacol omagial. Spectacol omagial realizat de Radioteleviziunea Română în colaborare cu Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste. Își dau concursul: Gheorghe Cozorici, Ion Voicu, George Motoi, Ovidiu Iuliu Moldovan, Silviu Stănculescu, Mircea Albulescu, Elvira Cîrje, Daniela Vlădescu, Dorin Teodorescu, Gheorghe Turda, Cristina Deleanu și alții

***

canal: TVR

data: 7 ianuarie 1986

ora: 20.45

program: Din inimă cinstire - spectacol literar-muzical-coregrafic (color); își dau concursul: Cleopatra Melidoneanu, Dorin Teodorescu, Marina Scupra, Adela Mărculescu, Dan Grigore și alții

***

canal: TVR

data: 26 ianuarie 1986 (duminică)

ora: 20.00-21.00

program: Cinstim conducătorul țării. Spectacol literar-muzical-coregrafic, dedicat zilei de naștere a președintelui Republicii Socialiste Românie, Nicolae Ceaușescu. Redactori: Constanța Dobrotă, Traian Buhlea. Regia Nae Cosmescu

sursa: Video Wasteland / Youtube

***

canal: TVR

data: 15 mai 1987 (vineri)

ora: 12.00

program: Transmisiune directă din municipiul Piteşti. Adunarea populară prilejuită de vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii So­cialiste România, in judeţul Argeş

Notă: înregistrare DX (de la mare distanță)

 

sursa: AceBlaggard / Youtube

***

canal: TVR

data: 26 ianuarie 1988 (marți)

ora: 20.50-21.50

program:  Din inima poporului - Omagiu Eroului intre eroi - spectacol literar-muzical-coregrafic realizat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste in colaborare cu Radioteleviziunea Română (color). 

Își dau concursul: Silviu Stănculescu, Adrian Pintea, George Motoi, Floarea Calotă, Florica Bradu, Maria Ciobanu, Gheorghe Turda, Benone Sinulescu, Sofia Vicoveanca, Ion Voicu și alții

canal: TVR

data: 7 ianuarie 1989 (sâmbătă)

ora: 19.50-20.35

program: Din inima întregii Românii - spectacol literar-muzical-coregrafic (dedicat zilei de naștere a Elenei Ceaușescu)

Își dau concursul: Cristina Deleanu, Dorin Teodorescu, Margareta Pogonat, Adela Mărculescu, Loredana Groza, Marina Scupra, Marina Florea, Florin Georgescu, Gheorghe Cozorici și alții.

Redactori: Luminița Constantinescu, Marga Huss-Crăciun, Mihaela Crețulescu, Viorel Grecu. Regia artistică: Andrei Bărdeanu. 

 

Arabela, film serial, TVR, 1983 - VIDEO

canal: TVR1, TVR2

data: 30 iunie 1983 (joi), la TVR1; reluare 2 iulie 1983 la TVR2 (sâmbătă)

ora: 16.05-16.30 TVR1; 20.20-20.50 TVR2

program: Arabela, film serial. Producție a televiziunii cehoslovace (1980-1981) (Ecran de vacanță) (color). Cu: Vladmir Mensik, Stella Zajvokova, Jana Brejchova, Jaromir Brodcki. Regia: Vaclav Varlicek - episodul 1

O poveste fantastică, cu vrăji și magie, călătorii din prezent în viitor. Emisiunea unui prezentator de povești pentru copii la televiziune este bruiată de vrajitorul de cateogria a II-a Rumburak. Acesta vine din lumea poveștilor, iar într-un castel părăsit găsește un inel fermecat cu care face vrăji. El preia emisia și schimbă firul poveștii în care este implicată frumoasa prințesă Arabela.

Ultimul episod (13): 22 septembrie 1983

Redifuzări

- din 4 martie 1984, duminica, de la ora 12,35 la Telefilmoteca de ghiozdan

- din 5 ianuarie 1992, la TVR, duminica, de la ora 10.20

Continuări: "Arabela revine" - TVR, duminica, din 26 mai 1996, de la ora 10

Ambulanța - film serial, TVR, 1986 - VIDEO

canal: TVR

data: 5 noiembrie 1986 (miercuri)

ora: 21.00-21.50

program: Ambulanța (Sanitka) (color) - film serial, 1984, producție a televiziunii cehosolovace. Premieră pe țară. Cu: Jaromir Hanzlik, Eva Hudeckova, Zlata Adamovska, Tamas Juricka, Pavel Zednicek, Petr Kostka, Josef Karlik, Jiri Bartoska, Josef Vinklar. Scenariul: Jiri Hubac. Regia: Jiri Adamec.

muzica în tema filmului (intro): Muj čas (Timpul meu)" - interpretată de Hana Zagorová, Petr Kotvald & Stanislav Hložek 1984

Filmul redă atmosfera intervențiilor medicale ale echipajelor de ambulanță.

11 episoade, ultimul episod: TVR, 11 februarie 1987 (miercuri), ora 21.00

   

 episodul 9

 

Revelion Pro TV 2000 - concerte, making of - VIDEO

canal: Pro TV

data: 31 decembrie 1999 - 1 ianuarie 2020

ora: 18.00 - 01.00

program: Reveliunea Pro TV - concert în Piața Palatului din București. 

Cântă Allegretto, ASIA, Proconsul, Umbre, Chic, Capucinno, Evrika, 1-Q Sapro, Ora exactă, MB&C, Racla, Taxi, Ro-mania, Class, N5, K1, Sotto Inteso, No Comment, Loredana, Nicola, Andre, 3rei Sud Est, Holograf, Timpuri Noi, Vank, Vița de vie, Iris, Direcția V, Zob, Valahia, Papa Junior, Moromeții, Paraziții, Cătălina Toma, Exotic, La Familia, Marijuana.

Prezintă Andrei Gheorghe, George Vintilă, Vali Bărbulescu

Sponsori: Dialog, Poiana

partea a II-a

partea a III-a

Making of

sursa: Video Wasteland / Youtube